VIZITA PREA FERICITULUI PARINTE PATRIARH DANIEL LA PAROHIA HAGIU

- Duminică 28 decembrie 2008 -

În prima duminică după Crăciun, credinciosii parohiei noastre, au avut deosebita bucurie de a primi vizita Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte DANIEL, Patriarhul României.

Prea Fericirea Sa a tinut un adânc cuvânt de învătătură, în care a reliefat importanta sărbătoririi Nasterii Domnului în viata noastră, apoi s-a referit la semnificatia Sfintei Evanghelii din duminica de după Nasterea Domnului si a făcut o actualizare practică a învătăturilor evanghelice în viata noastră de fiecare zi.

La sfârsitul slujbei a oferit slujitorilor bisericii Hagiu câte un exemplar din ultimele lucrări editoriale apărute la Patriarhie “COLINA BUCURIEI” si ” PALATUL PATRIARHIEI ” , iar din partea slujitorilor și a credinciosilor Prea Fericirea Sa a primit o metanie albă din mătase cu email pictat, adusă de la Bethleem, locul unde s-a născut Mântuitorul.

La miruit, Prea Fericirea Sa a oferit fiecărui credincios din biserică Pastorala Nasterii Domnului si câte o iconită cu binecuvântarea Prea Fericirii Sale.

Plini de emotie sfântă, credinciosii L-au condus apoi cu totii la masină, nu înainte de a face fotografii cu Patriarhul lor în fata bisericii.

A fost o zi binecuvântată, de o mare bucurie duhovnicească, în care am simtit cu totii cât de aproape de credinciosi si de nevoile lor este Patriahul tării.

Discutînd mai apoi cu câtiva dintre credinciosi, mi-au mărturisit că nu-si imaginau să traiască această bucurie, ca Patriarhul să stea cu fiecare, să-i asculte, să le dea povete si să-i privească pe fiecare cu atăta atentie si să le acorde atâta importantă, binestiut fiind cu câte probleme se confruntă si cat este de solicitat.

Multumin Bunului Dumnezeu pentru acest moment de mare încărcătură duhovnicească, istoric – as putea spune – pentru parohia noastră, devreme ce nu am cunostintă ca la acestă biserică să mai fi venit vreodată un Patriarh, si multumim Prea Fericirii Sale pentru acest minunat dar.

CRACIUN FERICIT  !

” Fie ca Steaua Sfanta a Craciunului, sa va calauzeasca pasii pe un drum plin de impliniri, succese si realizari. Craciun fericit! …printre cei  dragi…sa iertati… sa daruiti… sa primiti…sa iubiti… sa va bucurati de tot ce este in jur si sa aveti tot ce va doriti,iar anul nou sa fie plin de impliniri… “

SARBATORI FERICITE! !

TERAPIA IERTARII – I

Terapia Iertarii

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile. Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o luna de lucru cu acest gen de pacienti. In ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze intr-un astfel de loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Ihaleakala Lew Len a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole.

Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti pacienti nu mai era nevoie de catuse. Dozele medicatiei au scazut simtitor la majoritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora. Dupa patru ani, pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de.. pacienti violenti.

Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. Mai mult, nici macar nu i-a vazut! Cerintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati. „Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane”, a declarat ulterior dr. Len. „Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe tine.”

In prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale prestigioase, precum UNESCO si Natiunile Unite. Dr. Len detine un doctorat in psihologie obtinut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de vindecare traditionale invatate de la Morrnah Nalamaku Simeona, o femeie kahuna.

Cine sunt kahuna? In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar kahuna prin pastrator al secretului, expert, magistru. Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval. Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna. Termenul a devenit insa cunoscut ca echivalent al samanului, vraciului, preotului. Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc.

Morrnah Nalamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili dinHawaii, fiind numita oficial in 1983 de catre autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat Foundation of I, o organizatie nonprofit, menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna, inainte ca acestea sa se piarda. Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de Ho’oponopono, care s-ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare.

Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maestra in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific.

Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.

Profesorul De Filozofie

Un profesor de filozofie stătea în faţa clasei având pe catedră câteva lucruri.

Când ora a început, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studenti dacă borcanul este plin si acestia au convenit că era.

Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf.

I-a întrebat din nou pe studenţi dacă borcanul era plin, iar acestia au fost de acord că era.

Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan.Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenţi cum stătea treaba iar acestia au răspuns în cor “pliiin”!

Profesorul a scos de sub catedră două ceşti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de această dată definitiv. Studentii au râs. >>

Povestea vasului crapat

O femeie batrana din China avea doua vase mari, pe care le atarna de cele doua capete ale unui bat, si le cara pe dupa gat. Un vas era crapat, pe cand celalalt era perfect si tot timpul aducea intreaga cantitate de apa.La sfarsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, vasul crapat ajungea doar pe jumatate. Timp de doi ani, asta se intampla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa.

Bineinteles, vasul bun era mandru de realizarile sale. Dar bietului vas crapat ii era atat de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea atat de rau ca nu putea face decat jumatate din munca pentru care fusese menit!

MANAGEMENTUL DUHOVNICESC AL VIEŢII

Tot mai mult, în ultima vreme, auzim vorbindu-se despre management. Un cuvânt străin de limba noastră, care s-a impus cu ostentaţie, încât este folosit nu numai în mediul de afaceri – căruia îi aparţine – ci şi în vorbirea curentă de către toate categoriile sociale şi de vârstă. Pare să fie cuvântul cheie pentru veacul de acum, cuvântul care duce la succes, care le rezolvă pe toate, care te duce într-o altă lume decât cea obişnuită, o lumea prosperă a celor ce au reuşit, a celor bogaţi, a celor cu maşini scumpe, cu vile, cu iahturi şi cu conturi mari, a celor ce apar în Top 300, în reviste, la televizor şi care nu se sfiesc să ne arate cât de bine o duc.

La o lecţie deschisă de diriginţie la clasa a opta, la care participau toţi profesorii şi părinţii, la întrebarea ce vor să se facă atunci când vor ajunge mari, un elev a răspuns fără nici o jenă, că el vrea să de facă “ peşte” , adică proxenet. La indigarea dirigintei, acesta i-a răspuns că nu vrea să înveţe 25-30 de ani pentru ca apoi să aibă 3-4 milioane salariu aşa cum au doamna dirigintă şi majoritatea profesorilor care au învăţat atât, că el vede la televizor că poţi fi primar şi dacă ai avut cele mai proaste note, ca domnul Vanghelie, şi că nu e nevoie să ştii să vorbeşti corect, că pe strada lui stă un astfel de proxenet care are cele mai frumoase maşini, cea mai frumoasă vilă, cele mai frumoase fete, şi care aruncă cu banii în stânga şi-n dreapta şi este cel mai respectat şi mai iubit din tot cartieru; ba mai mult e cunoscut şi respectat până şi de poliţişti.

În faţa unor astfel de argumente si pentru gradul de înţelegere al unui copil care nu poate trece de pojghita de staniol strălucitor ce acoperă cel mai adesea o mare mizerie, cu ce contraargumente ai putea veni, când diriginta, după 20 de ani de studiu, şi alţi vreo 20 de ani de învăţământ, avea ciorapii rupţi, costumul vechi şi pantofii uzaţi, pentru că întradevăr avea un salariu de vreo 4 milioane din care nu îşi putea permite mai mult ?!

25. “ PENTRU PACEA A TOATA LUMEA… DOMNULUI SA NE RUGAM” Iata de ce razboiul dintre noi este asezat in aceeasi categorie cu molima, cu foametea, cu cutremurul, cu inundatiile si incendiile, fiind de multe ori mai pagubos decat acestea. De aceea la toate slujbele incepem rugaciunea noastra rugandu-ne pentru pace . Pentru acea pace launtrica izvorata din sufletul curat, linistit si echilibrat care traieste respectand legile pe care Dumezeu le-a sadit in lume, intre noi si in noi. Pacea se dobandeste prin pazirea poruncilor, iar pazirea poruncilor se face prin dragoste. Nu cred sa mai fi scis cineva atat de frumoase cuvinte despre dragostea crestina precum le scria Sfantul Apostol Pavel corintenilor si prin ei noua tuturor:

“ De-as vorbi in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator.

Si de-as avea darul proorociei si toate tainele le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Si de as impartii toata avutia mea si as da trupul meu sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.

Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare; dragostea nu invidiaza;nu se lauda;nu se trufeste.

Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul.

Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.

Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda.

Dragostea nu cade niciodata.” ( I Corinteni 13, 1-8 )

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

24.RAZBOI PE TOATE FRONTURILE Se poarta razboi pe toate fronturile. Daca citesti ziarele si daca urmaresti stirile de la televizor, te ingrozesti cate rautati, cate crime si blestematii se petrec in fiecare zi, de parca in adins oamenii n-ar urmarii altceva decat sa-si faca rau unii altora. Mai in gluma, mai in serios, cineva a zis ca stirile de la ora cinci sunt de fapt crimele de la ora cinci. Se poarta un razboi comercial, intre oamenii de afaceri, intre vanzatori si cumparatori, se poarta un razboi politic, si inca ce razboi, se poarta un razboi mediatic, mas-media fiind a treia putere in stat ce poate sa distruga aproape pe oricine, sa falimenteze o banca sau o intreprindere, sa ridice sau sa indeparteze un om politic, sau/si un partid prin arma numita campanie de presa. Se poarta razboi chiar si pentru o amarata de minge intre suporterii diferitelor echipe de fotbal, se poarta razboi pentru te-miri-ce , pana si pentru telecomanda de la televizor, incat ai impresia ca se poarta razboi de dragul razboiului … si cu ce consecinte.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

23. NIMENI NU MA VREA In societetea noastra au loc schimbari mari cu consecinte sociale serioase. Una dintre aceste consecinte este somajul. Oameni care au avut siguranta unui serviciu stabil, care s-au considerat folositori in ceea ce faceau, s-au trezit dintr-o data dati afara, inutili, si de cele mai multe ori avand o varsta mai inaintata -unii cu doar cativa ani inainte de pensionare. Dincolo de socul psihologic pe care il determina, acest fapt este premiza unui razboi dublu. Odata razboiul intern cu tine insuti cu neputinta de a accepta o asemenea stare, cu teama unui nou inceput , cu statutul si prestigiul profesional pierdut, cu stangaciile si uneori neputinta de a te adapta unui alt stil de munca si de viata , de a invata lucruri noi la o varsta la care invatarea se face mai greu. Si in al doilea rand, esti in razboi cu toata lumea, cu familia ca nu te intelege, cu prietenii ca nu te ajuta la nevoie, cu Statul ca nu-ti ofera ce ai astepta tu, cu Dumnezeu ca te-a lasat sa ajungi intr- asemenea situatie, ajungand sa consideri ca de vina sunt toti celalti, mai putin tu. Ba mai mult decat atat, sunt situatii in care sotul pe cand avea un serviciu, mai ales daca era sef, continua sa fie sef si acasa dupa serviciu, si impunea o autoritate sufocanta pentru sotie si copii. Dupa ce a ajuns somer si debusolat, sotia si copiii speculand momentul, au inceput sa-i plateasca cu varf si indesat ridiculizandu-l si stirbindu-i autoritatea in familie. Ceea ce este totusi paradoxal, in ce priveste problematica somajului, este ca locuri de munca sunt cam tot atatea , daca nu chiar mai multe decat someri, doar ca nu se potrivesc ofertele cu cererile.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

22. SINDROMUL COZILOR Se pare ca noi romanii am ramas cu sindromul cozilor. Reprezentativ pentru ilustrarea acestuia este faptul ca in spatele a doi sau trei oameni care asteapta pe un trotuar se poate forma o coada respectabila fara ca macar sa se intrebe de ce s-au asezat la ea. Sunt cozi peste tot, la Primarie la ghisee, la plata impozetelor, mai nou a ratelor la banci, la farmacii, la alimentare etc. Nu ma refer acum la faptul ca multe cozi pot fi evitate prin a nu lasa in ultimele zile efecterea unei plati, sau a folosi mijloace mai moderne de plata precum internetul, ci la razboiul surd si mocnit de la coada, care face sa creasca nemultumirea .

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

21. TRANSPORTUL SAU “PORTIA DE STRES” Un alt tip de razboi zilnic il ducem cu si in mijloacele de tranport. Fie ca asteptam neingaduit de mult in statie, fie ca este aglomeratie, fie ca n-a mai oprit autobuzul, sau n-a mai deschis usile tramvaiul dupa ce am alergat dupa el, fie ca e murdar si miroase urat, fie ca sunt hoti de buzunare, fie ca mergem cu masina proprie si ne injuram reciproc aproape la fiecare intersectie ori depasire, fie ca ne-a stropit cineva, ca sa nu mai vorbim de accidente si coleziuni. Iar toate acestea sunt ingredientele unei uzuri morale si fizice cotidiene.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

20.“MANCATORIA” ZILNICA DE LA SERVICIU : Este de inteles dorinta de a avansa la locul de munca, de a fi bine vazut de sefi, de a te remarca in plan profesional, dar ce este de neinteles este acea “mancatorie” zilnica de la serviciu. Acel razboi rece care nu se poarta pe fata, ci pe ascuns, cu insinuari, cu barfe, cu sabotarea colegului si implicit a rezultatului echipei, cu mituiri, cu favoritisme, cu nepotisme si in general cu toate subterfugiile unei lupte josnice, murdare, lipsita de asumarea raspunderii, cu ascunzisuri, inselatorii si minciuni, calcand peste cadavre in drumul pentru ocuparea unei pozitii mai bune la serviciu.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

19. CAND COPIII SE IMPACA, RAMAN CERTATI PARINTII: Un aspect aparte al relatiilor dintre vecini il constitue amestecul nejustificat al parintlor in micile neintelegeri ale copiilor. Copiii se cearta acum si peste un ceas se impaca si se joaca din nou impreuna. Acesta daca nu cumva intervine vreun parinte, care dintr-un zel exagerat reuseste sa se certe cu vecinul pentru te miri ce nazdravanie a copiilor, ei ramanand certati si in dusmanie si dupa ce copiii s-au impacat demult.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

18. AI VECINI, AI NECAZURI Intr-o proportie inspaimantatoare, care uneori trece de 90 % , relatiile dintre vecini sunt relatii conflictuale. Fie ca s-au inundat, fie ca fac galagie in orele de odihna, fie de la locul de parcare, de la depozitarea gunoaielor, de la copii, de la boxe sau garaje comune , de la curte sau garduri, de la copaci si plante, de la catei sau pisici, pasari sau alte oratanii, de la lumina, aer, apa, fum si cate si mai cate altele, vecinii se cearta si se poarta prin tribunale pana cand lasa mostenire conflictul copiilor si nepotilor sa-l duca mai departe. Cata risipa de energie, de bani, de timp si de sanatate, de multe ori pentru niste fleacuri care s-ar fi putut stinge cu un simplu ‘iarta-ma vecine” sau “te inteleg vecine, mi s-ar fi putut intampla si mie”.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia

17. PRIETENII TI-I ALEGI, RUDELE LE PRIMESTI GRATIS Daca pritenii ti-i poti alege, cu rudele fie te nasti, fie te “pricopsesti” si chiar daca “ sangele apa nu se face” acest lucru nu este indeajuns pentru ca sa nu porti cate un mic razboi intretesut de armistitii si “tratate de pace conditionata “ cu fiecare.

de Preot Soc. Dr. Valer Irimia